“Laptele de mama este hrana perfecta pentru un sugar si unul dintre cele mai daunatoare lucruri pe care le poate face o mama este acela de a inlocui laptele ei cu laptele de vaca.” Dr. T. Colin Campbell, Studiul China, pag 208 (am facut un mic rezumat despre carte si autor aici)
Pe aceeasi tema mai puteti citi articolele mele:
Povestea mea cu alaptarea la primul copil
Alimentatia mamei in timpul alaptarii
Detoxifiere in timpul alaptarii
Ce nu stiam despre laptele praf
Stii cat zahar mananca un copil hranit cu lapte praf?
De ce sa nu grabim diversificarea?
M-ati rugat si am promis ca voi scrie mai mult despre alaptare, mai exact despre ce greseli putem face ca proaspete mame, greseli ce pot consuma semnificativ din capitalul de sanatate al copiilor nostri.
De ceva timp ma straduiesc sa raspund acestei solicitari. Cu cat incerc mai mult, cu atat imi dau seama ca nu voi putea. Constat ca in fata incercarii de a va motiva sa nu renuntati pentru nimic in lume (pentru ca la absolut orice problema exista solutii!) la beneficiile alaptarii si la tainicului aliment (stiinta inca nu a reusit sa descopere formula completa a laptelui matern) sunt intr-o perpetua stare de incercare si esec. De ce? Pentru ca tot ce am citit si experiementat personal la acest capitol, imi da sentimente coplesitoare de emotie si entuziasm duse pana la dramatism. Iar eu am fost in garda la fiecare articol, mai ales atunci cand am abordat subiecte care fac obiectul unor interese, mituri, prejudecati sau paradigme, sa nu fac loc patosului. Ei bine, constat ca atunci cand vine vorba despre importanta si necesitatatea alaptarii, nu mai reusesc sa respect aceasta regula, sa ma debarasez de sentimentele respective si, pentru ca stiu ca pledoariile incarcate de patos nu sunt credibile, tind sa renunt.
Da, este un subiect pentru care am o evlavie si o ardoare atat de intensa, incat nu pot fi obiectiva. Am convingerea ca nu exista dar mai de pret pe care il putem face copiiilor nostri pentru sanatate, ca merita facut orice pentru a duce la bun sfarsit si aceasta misune din cadrul operatiunii MAMA, ca este o datorie de viata sa alaptam exclusiv copiii cat mai mult, macar primele 6 luni de viata. Cred si stiu ca indiferent si orice s-ar spune, acest lucru este posibil (exceptie fac cazurile de forta majora – nu la ele ma refer in cele ce urmeaza) si afirm asta bazandu-ma pe experienta proprie, dar si pe povestile emotionante ale altor mame. Am trecut prin incercari la acest capitol din “cariera” de mama si eram gata sa cred ceea ce astazi refuz sa accept. Am invatat cum sa lupt ca sa castig, am invatat din greseli si am vazut ca se poate. Lucruri importante in viata se obtin de multe ori dificil, de aceea avem nevoie de calm, rabdare, perseverena, credinta si jertfa. Jertfa noastra de iubire. Eu asa am obtinut totul in viata. In privinta alaptarii dorinta mea a fost echivalenta cu fanatismul. Am luptat cu fiecare celula si neuron. Si am invins.
***
3 mituri pentru care se depun armele si 3 reguli de aur
Nu vreau sa par lipsita de empatie sau acuzatoare si sa supar vreo cititoare care a trecut prin experiente nefaste sau a decis sa renunte din varii motive (unele fiind cele de mai jos), nu vreau sa se simta nimeni aratat cu degetul, dar trebuie sa spun cateva lucruri pe care le consider esentiale, pe care le-am invatat de la doctori cu suflet mare si le-am aplicat cu succes. Fac asta pentru ca ma simt datoare fata de cititoarele care urmeaza sa devina mame si m-au creditat cu incredere.
1.“Nu am lapte suficient.”Exista solutii, altele decat lapte praf pentru situatia asta. Nu depuneti armele. Acest lucru se intampla din cauze care pot fi usor remediate. Sunt retete 100% naturale de stimulare a lactatiei.
In primul rand insa, prima regula de aur: copilul sa fie pus la san in maxim 1 ora de la nastere. Chiar daca va trebui din pacate sa va luptati uneori ca niste leoaice pentru asta, merita. Altfel copilul face cunostinta cu Maria Sa Biberonul si Laptele Praf de vaca si exista posibilitatea ca pe langa imprietenirea definitiva sa deschideti calea unor afectiuni, asa cum voi prezenta in articolele viitoare despre lapte (inclusiv lapte praf). A doua regula de aur: laptele se face de la cap, nu de la mancare, nu de la lichide. Cu cat sunteti mai odihnite si relaxate (pare aproape imposibil in primele luni, stiu, stiu, dar se poate, am verificat), cu atat veti avea mai mult lapte sa oferiti pruncului. Eu din aceste cauze era sa pierd in cazul lui Pavel: lipsa de odihna si alimentatie dupa orar haotic. A doua oara insa, am inchis ochii la amanuntele care nu ma lasau de obicei sa dorm sau sa respect orele de masa ziua (gen nu e ordine desavarsita in casa ;)) si mi-am impus sa dorm cot la cot cu Petru, macar 1 ora in fiecare zi, macar pana la 4 luni. Stiam ca fac o investitie in sanatatea lui pe termen lung.
Transfuzie de dragoste
Ca sa nu cad din picioare in timpul zilei din cauze de nesomn am aplicat noaptea a treia regula de aur: alaptat la orizontala. In primele 3 luni, cand copiii manca destul de des (aproximativ la 2 ore), i-am luat cu noi in pat si i-am alaptam in pozitie lateral, culcat. In felul asta am reusit sa ne odihnim toti. Si a contat enorm. Am avut si eu temerea ca nu e sanatos ce fac, ca va da dependenta dormitul in patul nostru. Nu e asa, pe verificate (mai multe cititi si pe site-ul lui BBmic, aici si in acest articol care m-a uns pe suflet, aici). Cel putin in primele 3 luni e recomandat ca bebelusului sa i se re-creeze cat mai mult din mediul intrauterin, sa fie tinut in brate, sa aiba cat mai mult contact corporal cu mama. Cu cat creste si va avea siguranta ca e iubit si protejat, isi va cere singur independenta. Si Pavel, si Petru au renuntat la masa de noapte de la 3 – 4 luni, dar tot ii luam in pat cu noi. De drag, dimineata, ca sunt calduti si moi, ca doua painici fierbinti, proaspat scoase din cuptor … iar cand respira, miros a … Doamne Doamne!
Pentru stimularea lactatiei am folosit cu success ceai de schinel, mix de plante pentru stimularea lactatiei, capsule bio cu extracte din 100% din plante – More Milk Plus si spirulina 3 grame/zi. In primele 4-5 luni am baut zilnic cate 1,5l ceai, 1/2l lapte de soia, 1,5l supa concentrata de zarzavat. Am dormit 1 ora/zi dupa amiaza, am dormit noaptea si am mancat 3 mese pe zi, meniu strict vegan (lactatele si ouale produc colici insuportabili), aplicand in primele saptamani regula noului aliment, asa cum procedam si cu diversificarea alimentatiei la bebelusi. Exemple din meniul meu gasiti la Meniul Zilei, iar mai multe depre ce mancam cand alaptam am scris aici. Nu uitati insa ca pentru a evita colicile, trebuie respectate regulile de baza de combinare a alimentelor si cele de la capitolul Educatie Alimentara de pe pagina Cuprins.
Despre laptele praf am scris pe scurt in articolul Capcanele alimentatiei – Aluminiul. Studiez acum o chestiune senzationala despre producatori de harna pentru sugari si copii si voi reveni cu noutati de-a dreptul cutremuratoare.
2. “Nu am sanul format”, deci renunt sau trec la biberon. Nu exista. Acest lucru se remediaza printr-o pozitionare si pozitie corecta de supt. Bebe trebuie sa aiba mereu urechea, umarul si soldul pe aceeasi linie si ambele buze rasfrante.
3. “Laptele meu nu (mai) e suficient de hranitor”. Nu exista. Am demonstrat asta in articolul Alaptam, dar ce mancam?
***
Alte sfaturi de buzunar
1. Cu sau fara pompa? Nu folositi pompa pentru a verifica daca aveti suficient lapte. Va faceti un dublu deserviciu: pompa nu va extrage niciodata atat lapte cat poate extrage gurita bebelusului. NICIODATA. Va fi intotdeauna mai putin. In al doilea rand, orice masurare, va poate situa in competitie cu propria persoana si va instaura asupra voastra o stare de presiune si stres inutil, care in final va actiona negative asupra cantitatii de lapte produs. Nu uitati regula de aur: laptele de la cap se produce!
2. Suge prea des – e bine sau e rau? Nu va temeti ca suge prea des. Asezati bebelusul la san de cate ori doreste, chiar din ora in ora. Cu cat suge mai mult, cu atat mai mult laptic veti avea. Legea cererii si a ofertei functioneaza si aici. Asteptati sa goleasca bine sanul inainte de a-l muta la celalalt. Laptele la inceput este “subtire”are rol de hidratare, daca vreti e un fel de ceai. Apoi urmeaza lapticul “gros”, care are rol de hranire. Daca il schimbati prea repede de la un san la altul, mananca doar ceai si ceai si se va trezi des de foame.
3. Ii place sa stea sau sa adoarma la san – e bine sau rau? De multe ori bebelusii stau mult la san, nu pentru ca nu se satura, ci pentru ca iubesc caldura bratelor voastre, mirosul mamei, siguranta de acolo :). Eu si acum imi aduc aminte cum mirosea mama si cum m-a urmarit mirosul ei pana cand nu a mai fost … :(. Imi amintesc cum, studenta fiind, de fiecare data cand veneam acasa, imi placea sa ma cuibaresc in ea, asa mare cum eram, ca sa alung toate grijile si sa gasesc pacea lumii in mirosul ei inconfundabil si indescriptibil … Am pastrat mult timp dupa ce s-a stins, o esarfa de-a ei si o miroseam sa ma linistesc … odata cu trecerea anilor, trebuia sa imi afund nasul din ce in ce mai mult in esarfa fina de matase, cautand putin din ceea ce doar ea putea sa imi ofere … Ati remarcat cum spunem mereu ca bebelusii au un miros specific, de bebic, de laptic? Un miros fin pe care ne bucuram sa il adulmecam? Ei bine, eu cred ca si ei sunt la fel de marcati de mirosul mamei si il percep toata viata ca pe ceva unic si deosebit de linistitor. Oferiti-le deci din plin si acest mic rasfat.
4. Situatii neplacute. Atentie la “febra laptelui”, canale (ducte) blocate si/sau mastita. Traiasca varza! Am trecut de cateva ori prin asta si am reusit sa evit antibioticele. In primele saptamani (cand e probabilitatea ce am ai mare sa apara astfel de situatii neplacute) e vital sa continuati alaptarea. Orice intrerupere este o decizie neinspirata. Nu uitati: cerere si oferta! Pompa nu e inlocuitor de gurita de BB! Un canal blocat prezinta o masa dureroasa, umflata si ferma in san, adesea cu inrosirea pielii de deasupra, similara mastitei, dar de obicei nu atat de intensa. La cel mai mic simptom de acest gen, pentru a nu ajunge la complicatii, il puneti des la sanul cu probleme, incepeti de fiecare data cu sanul afectat, pentru ca e infometat si va trage cu putere si folositi cu incredere foi de varza crude, zdrobite cu facaletul sau branza de vaci sub forma de cataplasma. In cazul meu, varza a fost de fiecare data salvator de nadejde. Zdrobiti foile si infasurati intreg sanul in ele. Le schimbati la 2 ore, adica dupa fiecare alaptat. Un alt lucru miraculous pentru alinarea durerii sunt compresele Multi-Mam. Mi le-a recomandat o alta mami de Petru pe vremea cand Pavel era in burtica si ii sunt recunoscatoare si azi ca am trecut un mare impas cu ajutorul lor.
5. Colicile. Ajutati-l sa elimine gazele cat mai des, cand il schimbati de la un san la altul si cand a terminat de mancat. Am folosit la nevoie cu succes foenul: aer cald pe burtica lor si zgomot placut, amintind de felul in care suna respiratie mamei pe vremea cand erau in burtica lui mami. Si inca un avantaj legat de foen: cand cresc si trebuie sa mearga la tuns (baietii adica, ai nostri de ex se tund de la 6 luni :)) exista sanse mari sa nu se sperie de masina sau foen, din contra :).
Cei 2P au dormit exclusiv pe burtica din primele zile si am pus sub picioarele patului lor, la cap, cateva carti, sa il inalte si sa ajute la eliminarea gazelor (imaginati-va cum se ridica bulele de aer de la fundul unei sticle, atunci cand aceasta e inclinata). Nu am folosit nici un fel de picaturi, pastile, siropuri anti-colici pentru ca nu am gasit nimic 100% natural. Chiar cele din plante aveau conservant cancerigen: benzoat de sodiu. Si oricum, nu am prea avut nevoie, pentru ca in general femeile vegetariene, care respecta principiile alimentatiei sanatoase (alimente sanatoase, gatite in mod corect si consumate in mod corect) nu intampina astfel de probleme.
6. Surse de consiliere pe probleme de alaptare:
- La Leche League Romania: organizatie non profit, formata din voluntari, fără interese politice sau religioase, specializată în furnizarea de informaţii, de încurajare şi sprijin în alăptare pentru mame (sau viitoare mame) şi pentru angajaţii din domeniul pediatriei.
- Mihaela Drilea IBCLC, Specialist in lactatie
***
Atat? Da, doar atat. Din categoria “Se poate!”. Nu spun ca e simplu, spun doar ca se poate. Si ca merita asa cum nu va puteti imagina. E un sigiliu indestructibil care va fereca atat sanatatea, cat si profunzimea si durabilitatea relatiei cu copiii nostri.
M+2P
Pe aceeasi tema mai puteti citi articolele mele:
Povestea mea cu alaptarea la primul copil
Alimentatia mamei in timpul alaptarii
Detoxifiere in timpul alaptarii
Ce nu stiam despre laptele praf
Stii cat zahar mananca un copil hranit cu lapte praf?
De ce sa nu grabim diversificarea?
foarte util acest post, ma simt binecuvantata ca pot beneficia de atatea informatii pretioase inainte sa nasc, pentru ca atunci voi sti ce am de facut.
Multumesc
Cristina, nastere usoara. Am uitat sa scriu, dar voi updata articolul: neaparat sa te lupti ca o leoaica sa iti dea copilul la san in maxim 1 ora de cand ai nascut. Altfel intra pe lapte praf si biberon si exista nefericita posibilitate sa nu mai vrea san. Eu am avut noroc de la Dumnezeu cu Pavelas, ca a refuzat si una, si alta.
am retinut din ce am mai citit la tine ca trebuie sa mi l aduca imediat la san. Mai citisem pe net ca unele mame asa au patit ca nu a vrut sa mai suga dar m am gandit ca chiar dc se intampla asa voi perserva pana va vrea sa suga din nou.
Cristina, mai bine sa nu ajungi la asa ceva. In clipele acelea, ca mama esti foarte sensibila si orice lucru minor poate fi perceput ca un esec major, cu efecte nefaste asupra starii de spirit. Cand te va refuza o dat, de doua ori, exista posibilitatea sa te intristezi, sa te blamezi, sa te agiti si el va simti si intrati in cerc vicios. Mai bine esti leoaica, zic eu :). Noi am fost binecuvantati ca Pavel a primit @spalarea mea pe creier@ inca din burtica si a asteptat cuminte pana ne-am intalnit, refuzand orice incercare de hranire artificiala.
si eu ma simt norocoasa ca am descoperit acest binecuvantat blog,pe care il citesc cu mare interes si placere pentru ca si eu am un bebe de trei luni si jumatate…nu prea am timp de a scrie, apreciez daruirea ta, Cristela, in acest sens.
Astazi insa am luat hotararea sa intru si sa ve rog sa imi dati si punctul vostru de vedere (Cristela si alte mamici)pentru ca as vrea sa va intreb daca stiti de ce un copil poate refuza sanul. Asta mi se intampla mie cu Tudor, pe care l/am alaptat exclusiv pana acum. A luat foarte bine in greutate, are 7 kg, si sugea foarte bine, chiar si o ora si jumate,din ambii sani, pana acum 2 sapt cand, brusc, nu a mai stat decat 10 min doar la un san si atat. Atunci nu mi/am facut prea multe griji ptr ca ii era suficient credeam cat sugea, insa in sapt urmatoare nu a mai supt decat 5 min, iar acu nu sta mai mult de 3 min la un singur san…si asta e toata hrana lui la trei ore. Daca il fortez un pic devine violent si plange si, evident, renunt.
Lucruri care s/au mai intamplat intre timp sau alte aspecte care ar putea fi importante:
1.sapt trecuta i/am dat suzeta de care s/a indragostit imediat si pe care o cere imediat dupa ce nu mai suge;
2. nu l/am vaccinat decat BCG
3. nu pare bolnav, nu plange, nu are febra
4. acu are 3 luni si jumatate, pe la 2 luni si jumatate / 3 luni a avut o perioada de plans si agitatie mare (pe care am catalogat/o ca fiind normala si precedand varsta de trei luni, de cand copilul a fost mult mai prezent si a interactionat mult mai bine cu noi / achizitii importante)
5. pare sa nu mai aiba colici
Va multumesc anticipat pentru timp si raspunsuri!
Dana, ti-am raspuns pe Forum, am vazut ca ai postat si acolo.
Buna,am nascut pe data de 23 Decembrie 2015 un baietel si am inceput sa alaptez si inca tot alaptez,dar de cand am nascut ma tot confrunt cu mastita, am facut prima data dupa vreo 3 saptamani de ls nastere si am fost internata in spital pt ca sa imi dea antibiotic in vena deoarece am avut febra f mare. A doua oara am facut si din nou a trebuit sa iau antibiotic,iar de atunci tot fac si imi pun mereu varza dar nu pare sa imi treaca si sa nu imi mai apara, nu as vrea sa mai iau antibiotic. Copilul suge foarte des in timpul zilei tot la 1 ora, iar noaptea il trezesc eu tot la 3 ore pt ca altfel mi se fac noduli mari pe sanii si ma ia febra. Ce imi recomandati? Nu pot sa inteleg din ce cauza tot fac? Un medic mi-a zis sa rdnunt pt ca imbolnaveac copilul ca nu e sanatos dar nu as vrea sa renunt,as vrea sa alaptez macar primele 6 luni dar mi-e ffff greu. Uneori nu mananc sa nu am lapte asa mult pt ca mi se pare ca niciodata nu mi goleste,dar vad ca nu ajuta,. Multumesc mult
Buna ziua, va multumesc pentru mesaj si felicitari pentru ca aveti laptic atat de mult. Continuati sa va inveliti sanul in varza non stop si aveti grija, sa nu consumati alimente inflamatoare: lactate pasteurizate, faina alba si zahar.
Nu renuntati la alaptare, renuntati la cine va contamineaza cu tot felul de frici si idei perimate, ca alaptarea face rau copilului!
Luati legatura cu Mihaela Drilea, consultant international pe probleme de alaptare: http://www.mihaeladrilea.ro.
Cu iubire penteu copilasul Dvstra si pentru mama lui,
Cristela GEORGESCU
Draga Cristela,
M-a emotionat pana la lacrimi articolul acesta, se simte ca e scris din suflet. Multumesc, in numele tuturor celor care citesc blogul tau, pentru toate informatiile pretioase oferite in dar si iti doresc sanatate multa si armonie alaturi de familie.
Cu drag,
Giorgiana
Draga Giorgiana, pentru urarile pline de emotie si noi iti multumim, in cor 🙂 M+2P
Multumesc frumos pentru sfat. Un medic mi-a zis sa renunt pt ca nu e sanatos daca alaptez cu mastita si ca imbolnaveste copilul. Imi spuneti va rog cum exact sa pun varza si cat timp sa las, nu as vrea sa pun gresit si sa imi scada apoi laptele de tot. Intradevar mancam paine doar alba si lapte cu cereale in fiecare zi,dar o sa incerc sa renunt sa vad apoi cum o sa fiu.multumesc inca odata!
Cu placere! Laptele nu va scade de la varza, si nici nu va creste de alte minuni. Laptele se face DE LA CAP. Sistemul endocrin si sistemul nervos se ocupa de “productia” de lapte matern. Asa ca relaxati-va si aveti incredere in corp. VArza este anti-inflamatorie, nu face altceva, decat reduce inflamatia sanului. Presati frunzele de varza cu un facalet de lemn si apoi inveliti bine sanul in ele, pe toate partile. La alaptare le dati jos, spalati sanul (fara sapun) si le puneti la loc, altele noi, dupa alaptare.
Mult succes va doresc si va transmit sustinerea mea! Astept vesti bune, daca doriti sa ma tineti la curent.
Cristela GEORGESCU
Draga Cristela, multumesc ca ne oferi o alta perspectiva asupra lucurilor simple si extrem de valoroase … sunt mamica de o saptamana care alapteaza exclusiv si ma bucur nespus ca ne impartasesti din problemele avute. in acelasi timp, este asa o experienta incredibila, ca nu poate fi substituita, este ca si cum ii transmiti din sufletul tau o particica. ma bucur si ca am reusit cu ajutorul tau sa fac o schimbare radicala in alimentatie inainte de a naste si ca acum incerc sa ii ofer ce e mai bun prin laptic 😀 iti multumesc din nou si ma bucur ca esti un ajutor de incredere atunci cand este nevoie! ma bucura enorm coincidenta intre articolul tau si nasterea ingerasului meu.
MAMI LAURA, FE-LI-CI-TARI!!!! Heeei, fetelor, haideti cu toate, in cor, pentru Laura noastra draga: Multi ani, traiasca. AAAA, deci e primul meu copilas de pe blog :). Draga Laura, sunt emotionata la auzul vestii, pentru ca te stiu (virtual) de dinainte si nu imi vine sa cred ca ai reusit sa intri si pe blog, atat de devreme. Cu toata dragostea, emotia si pretuirea va felicit pe tine si pe sotul tau pentru TOT. Multa sanatate si succes deplin! Noi suntem aici, adica alaturi! 🙂
Multumesc din suflet pentru gandurile bune si incurajari ! Traim momente unice si fiind primul copil, ma bucur ca pot apela la experienta altor mamici de pe blog. Multa sanatate si aceeasi energie debordanta pe care o simt in fiecare articol !
Felicitari pentru nastere si pentru ca ai avut intelepciunea sa alegi sa fii pe maini bune (=sa urmaresti acest blog si sa asculti sfaturile oamenilor care iti vor cu adevarat binele), ca sa nu ajungi la nefericirea de a face greseli din nestiinta…foarte frustrante si teribil regretate apoi – mai ales cand la mijloc e propriul puiut…!
Felicitari draga Laura si bun venit ingerasului 🙂
Legat de colici – un remediu 100% natural,eu l-am folosit cu brio la fetita mea care acum are 5 luni desi nu am intampinat mari probleme cu ele, dar ne-a ajutat – si sunt sigura ca ne va ajuta si la eruptia dintisorilor – camomilla CH15 produs homeopat – il recomand cu caldura 🙂
homeopatie =100% natural dar cum ramane cu partea oculta prin care sunt preparate aceste produse?stiu ca va supara pe multe persoane dar trebuie sa zic. cunosc din surse f sigure ce se intampla in laboratoarele celor care fac produse homeopatice si daca de exemplu vedeti cum in timp ce prepara produsele se fac si incantatii atunci ma intreb cum va fi efectul lor….eu zic sa acordam mare atentie chiar si lucrurilor aparent bune pentru ca satana cauta sa isi faca lucrarea lui in noi pe orice cale
Crina, indemn de fiecare data la rationalitate. Recomand sa nu cazi victima “surselor foarte sigure”, asa cum se intampla cu aproape toata mass media si implicit aproape toata populatia. Intre credinta, mantuire si folclor nu exista semn de egalitate. Diferenta vine din educatie.
Ar fi bine sa vezi tu cu ochii tai ca asa stau lucrurile, ca sa nu te jenezi apoi in fata nimanui, nici macar a propriei constiinte. Mi-ai dat oricum o idee de articol, multumesc.
draga Cristela, argumentarea ta are rationalitate si recomandarea ta e buna dar e posibil oare sa i lipseasca viziunea?…spune mi te rog…educatia de unde crezi ca vine?!
Crina, nu sunt sigura ca am inteles: care este de fapt obiectivul comentariilor tale?
…obiectivul ar fi(trandafira a spus o cel mai bine) sa avem “simtul masurii” si sa nu dam sfaturi care depasesc puterea noastra de intelegere si mai ales, din acelea care ii discrediteaza pe semenii nostri…pentru mine una un lucru este clar :acest blog nu urmareste binele tuturor”clientilor” lui din moment ce se incearca inabusirea unor adevaruri; in schimb magulirea si gadilarea orgoliului e foarte apreciata!
Crina, acest blog are misune declarata din primul articol, “De ce blog?”. Interpretarile si evaluarile despre el insa iti apartin. Imi asum responsabilitatea celor scrise in fata Unicului Judecator. Cum pizma, vitriolizarea relatiilor interumane si inflatia de smerenie ne agreseaza in Romania la fiecare pas, am decis ca (macar) pe acest blog sa nu permit asa ceva. Public comentariul tau doar pentru ca e unul de la revedere.
Hmmmm… imi pare rau sa o spun, dar suna ciudat… este prima oara cand aud de o asociatie intre homeopatie si lumea oculta.
Sincera sa fiu, nu am vazut cum se fac decat in documentare… E drept ca documentarele sunt niste filme… Fiecare poate pune acolo ce vrea. Trebuie sa fie sursa credibila etc etc…
Dar da… Cum spunea Cristela, simtul masurii ar fi bun in toate. Clara, nu ma intelege gresit. Nici nu confirm, nici nu infirm… Este prima oara cand aud asa ceva si mi se pare foarte putin plauzibil pentru ca homeopatia functioneaza pe niste reguli bine determinate. Nu cred ca are nevoie de asa ceva… Adica… qui prodes?
Draga Crina, sa inteleg ca tu folosesti doar medicina alopata? In cazul ei nu ti-a sugerat niciodata constiinta ca ar putea fi dubioasa sau anti-crestina? Sau te-ai intrebat vreodata despre cum sunt produse medicamentele alopate sau care e intentia care sta in spatele crearii lor? Remarc cum si in acest domeniu a intervenit ipocrizia, habotnicia si falsa problematizare. Cel mai neplacut este insa cand un “aparator al crestinismului” da dovada de lipsa de iubire pentru aproapele lui (atitudine observata si in articolul si mai ales comentariile de la linkul citat de tine)…
Ma intreb ce anume a determinat Biserica sa considere sigure medicamentele alopate si sa ia atitudine impotriva homeopatiei sau altor tratamente alternative… Intreb cu sinceritate asta. Mai ales cand observ cum alte plagi morale extrem de grave (avortul de ex) se extind in poporul nostru si nu vad ca Biserica sa faca ceva concret in acest sens; in schimb, se demonizeaza intr-un mod absurd niste terapii fara a se aduce macar o dovada elocventa..
De asemenea eu una nu inteleg comentariile tale ofensive la adresa Cristelei, care ti-a raspuns obiectiv si fara ironie sau rautate. Mai ales ca nici nu este ea cea care apara si propune cel mai tare homeopatia pe acest blog, ci noi, cititoarele care am testat eficienta remediilor si mai ales lipsa nocivitatii lor.
(Cristela, mi s-a intamplat de cateva ori sa scriu un comentariu si sa-mi dispara chiar cand voiam sa-l postez si asta e cel putin frustrant, mai ales cand era lung 😀 , ctii ceva despre asemenea lucru?)
Andreea, te rog ref comentarii disparute cand vrei sa le postezi, sa imi descrii (pe mailul meu) exact problema. singurul lucru la care ma gandesc acum este daca folosesti prescurtarea PS, ca are un fenomen X blogul in legatura cu chestia asta.
apropo de principiul homeopatiei … “scoate rau cu rau…”BINELE nu vine NICIODATA din RAU si ce nu-i bine musai ii rau…
Crina, nu e un silogism aici? Poate ma insel…
draga Trandafira, de data asta te inseli…este vorba despre un principiu biblic(Matei cap.7,vers.15-20;”…Pomul bun nu poate face roade rele,nici pomul rau nu poate face roade bune…”) si nu de silogism…personal nu mi place si nici nu ma pricep la filosofie, insa cred foarte mult ca Adevarul e cel care trebui sa mi deschida orizontul si nu ce mi se pare mie ca e bine sau rau…pentruca omul in general are tendinta sa si dea “invatatori dupa poftele lui”…CUI BONO?cu siguranta ca mie nu mi folosesc inventiile satanei si a locotenentilor lui!….http://sceptik.wordpress.com/2007/09/07/homeopatia-forma-moderna-de-vrajitorie/
Asa cum spuneam, multumesc pentru aceasta serie de mesaje care mi-a dat o tema de articol-interviu f buna, cu un medic, un teolog si un crestin traitor, nu doar practicant.
🙂 Draga Crina, ma insel ca orice om obisnuit… Nu sunt eu mai catolica decat papa. Ce incercam sa spun este… [Aici am facut pauza ca sa citesc linkul indicat de tine] :)))))))))) Iarta-ma dar nu ma pot abtine… Tone si tone de hohote de ras… Ma pregateam sa-mi structurez raspunsul dar mi-am dat seama ca este inutil. As fi vrut sa-ti explic ce este silogismul, sa-ti explic de ce cred eu ca esti prea atasata de dogmatica, dar… sincer, nu cred ca este cazul. O sa simplific: parintele la care merg si pe care l-am intrebat in mod special despre homeopatie, mi-a spus ca este ok. Stiu ca o sa incepi sa-mi vorbesti despre pervertirea sistemului ortodox… etc etc… Nu vreau sa intram in polemici. Eu raman la parerea mea, tu la a ta. Eu nu cred ca ai dreptate si tu nu crezi ca am dreptate. Mi se pare de bun simt sa ne oprim aici. Nu este corect sa folosim blogul Cristelei pentru o astfel de disputa. 😉
Si, by the way, conform celor postulate de tine si avand in vedere ca medicina alopata se joaca “de-a micul Dumnezeu”, daca cineva a luat vreodata un algocalmin, o sa arda in iad pe veci :))))))
Ba eu iti spun ca poate veni binele si din rau, de exemplu o boala te poate ajuta sa-ti constientizezi starea morala si sa te vindeci mai intai sufleteste prin suferinta provocata de ea. Crina, nu mai cadea in capcana unor citate care se vor a fi universal valabile, nici nu lua sensurile biblice ad-literam si simplist!
Cristela, asteptam cu nerabdare articolul promis despre homeopatie!
wow, asta da documentare. FELICITARI, de sfaturile tale are nevoie orice mamica la inceput de drum. Voi fi cu ochii pe tine de acum inainte 😀 Pupici :*
Elena, am prins ideea, suntem urmariti :). Cat despre documentarea mea se poate spune ca “am suferit o victorie in privinta alaptarii” si de acolo vin majoritatea ideilor 🙂
Doamna mea, nu pot spune decat atat… Ma intristez ca te-am cunoscut prea tarziu [pentru fetele mele], dar ma bucur din suflet ca nu e prea tarziu pentru alti copii. O sa dau si eu altor mamici… Poate poate… Si eu cred ca tot ce “ingredientul” minune este sa crezi ca se poate. 🙂 Te pup cu tot dragul.
Trandafiras frumos, eu sunt fericita ca ne-am gasit in sfarsit si vom recupera si vom darui impreuna tot ce nu am reusit pe cont propriu. Si de la noi pupici
Cristela multumim pentru aceasta minunata postare!! Si eu ma numar printre cititoarele ce au cerut-o :), e foarte frumoasa. Eu am depasit cu greu barierele psihice dupa ce s-a nascut BB, am trecut printr-o depresie in care nu mai aveam deloc incredere in mine si in abilitatile mele de mama, perioada a fost destul de lunga (cam 3 luni) timp in care m-am luptat din rasputeri sa nu renunt la alaptat, mai ales ca nu aveam motive intemeiate decat neincrederea in propriile forte. Ideea e ca eu alaptam tot asa culcata in primele luni, dar dupa o perioada am inceput treptat treptat sa alaptez sezand in fund (BB avea deja 4-5 luni cred ) si sa iti spun si de ce: culcata stand, sanul era greu, trebuia sustinut cu mana, si din acea pozitie mie imi parea mai tot timpul gol (era doar o parere!), pe cand in pozitia sezand sanul parea mai plin si intr-o pozitie mai avantajoasa (nu stiu de ce…eu asta am experimentat). Si acum tot sezand alaptez la aproape 10 luni, dar ma confrunt cu preferinta lui BB pt un anumit san, la celalalt sugand doar cand si cand si cand e aproape adormit ca altfel protesteaza si nu mai are rabdare. Am incercat si sa i-l ofer acela primul dar nu vrea…drept urmare unul s-a marit considerabil fata de celalalt, dureaza aceasta situatie de cateva luni cred…si nu stiu ce pozitii sa mai gasesc sa il determin sa suga si din celalalt (rareori il goleste desi stiu ca trebuie golit cat mai des…si mie ce-i drept ca nu mai imi vine sa ma mulg dupa supt…dar pp ca asa cum ne-am descurcat pana acum vom continua). Va doresc o seara placuta tuturor, bebelusi sanatosi si mancaciosi!!
Carmen draga, inteleg despre ce vorbesti. Eu am avut momemntele mele de revolta interioara, in care nu voiam sa accept ca nu pot face totul, de una singura, la standardele dinainte de a avea copii, insa pe la 6 luni cred am acceptat lucrurl asta si mare relaxare s-a asternut peste Imparatia lui Pavel Imparat 🙂
Ref chestiunea cu preferinta pentru un san: nu cumva are vreo jena fizica pe partea respectiva? Am intalnit un copilas care din cauza ca avea un fel de torticolis nu putea suge pe o anumita parte si mama credea ca laptele de la sanul acela nu e bun.
Cu dragoste
Ma bag si eu in seama aici cu o sugestie: si eu am avut aceeasi problema cu primul pitic, sugea doar din dreptul, ajunsese sa fie dulbu fata de celalalt 😛 Explicatia cea mai des verificata am observat ca este (nu doar din experienta mea vorbesc, ci si din alte forumuri si bloguri unde am citit) debitul laptelui, influentat de cat de mult sunt “desfundate” canalele galactofore. La al doilea copil am rezolvat problema folosind la inceput o pompa sau extragerea manuala a laptelui… Am mai citit undeva si despre o mamica al carei puiut refuza sa suga dintr-un can unde avea o problema (ori mastita, ori cancer…Doamne fereste!); copilasul simtea diferenta de gust a laptelui din sanul problema. Sanatate si succes in solutionarea problemei!
Rectificari:
1. Am vrut sa zic ca foloseam pompa pentru a creste lactatia, dupa ce papa piticul, in primele luni.
2. “Am mai citit undeva si despre o mamica al carei puiut refuza sa suga dintr-un *san unde avea o problema “
Impresionant articol! Si acum imi dau lacrimile cand imi aduc aminte de aceste momente unice petrecute cu fetita mea la san. Dupa intarcare cred ca am suferit mai mult eu decat ea. Desi ne iubim si ne imbratisam nu am mai regasit nicicand tandretea acelor momente unice .
Cristina, asa e. Si eu am suferit la Pavel, dar m-am bucurat ca cel putin a decis singur sa renunte la 11 luni si nu am facut eu asta. Nu aveam inima sa ma desprind, desi toata lumea imi spunea sa renunt, pentru ca eram deja insarcinata in luna a patra. Cu atat mai mult m-am inversunat pentru a doua oara, la Petru.
Cristela, ce coincidenta, si al meu prim pitic s-a intarcat singur tot cand eram insarcinata in a 4a luna… Imi doream f mult sa-l alaptez pe tot parcursul sarcinii, citisem atatea si despre alaptarea in tandem.. Dar se vorbeste pe site-urile La Leche League despre faptul ca pe la mijlocul sarcinii scade lactatia drastic la mare parte din mame ori se schimba gustul lapticului si cel mic simte imediat schimbarea. Unde mai pui ca eu una devenisem si extrem de sensibila si nu mai suportam prea bine “rontaielile” lui cand astepta “sa vina” laptele, iar piticul a simtit ca ma deranja si a renuntat saracutul.. 🙁 Macar al meu avea 1 an si 4 luni, dar am suferit multe luni pt aceasta incheiere…
Da, si eu l-am recomandat mamicilor mele, astazi. Fara sa-l cetesc, evident 🙂 Acum, in linistea serii, am recurr la o lectura relaxata si relaxanta si am decis si eu sa lacrimez umpic. Stii tu, cu esarfa…
Eu nu am probleme cu alaptarea (insa am avut, ca orice mama, povestea mea de dureri :)). Dar am energie sa strig peste tot: ALAPTATI, deci EXISTATI! :))
Gabitza, final demn de titlu. Nu am avut inspiratia asta! Va pup cu mare drag
Feel free to update 😉
Am uitat sa imi exprim si aprecierea: un articol cald, complet (m-as hazarda sa zic si CORECT, din pct meu de vedere, cel putin), plin de sensibil si trairi. Daca nici asa nu facem un pas inainte contra biberonelii, inseamna ca generatia ce vine e pusa la colt! Insa eu simt ca lucrurile se schimba si un val de mamici istete fac zarva mare in targ :)).
Si noi va pupam, unii inspirati, altii chiar de mult culcati! 🙂
Fac zarva mare, da … 🙂
Unii inspirati, altii chiar de mult culcati si altii de oboseala pe jos lati 🙂
sunteti superbe!
Felicitari pentru inca un articol ultra util! Ce bine ar fi fost sa fi stiut dinainte sa nasc prima oara ca trebuie sa te inarmezi cu multa rabdare si optimism!
Vreau doar sa adaug pe fuga 2 lucruri:
– referitor la “nu am sanul format” – cu aceasta problema m-am confruntat si eu dar am avut mare noroc ca am nascut la o clinica privata prima oara unde asistentele erau f cooperante si mi-au recomandat acele “aparatoare de silicon”, un fel de prelungiri ale mameloanelor, care fac priza pe piele si usureaza “extractia” laptelui de catre bebe, chiar daca ele se vand cu titlul de protectie mamelon, si nu in ultimul rand au si acest rol; fara ele nu reuseam, le-am folosit aproape 2 luni la primul bebe si vreo 3 luni la cel de-al doilea, cand au mai prins puteri s-a mai modelat si mamelonul si nu le-am mai folosit… Bebe 2 s-a nascut in sapt 35, si nu m-au primit la privat, iar la spitalul unde am ajuns m-am chinuit o sapt sa ma mulg manual si cu nenumarate spagi si nervi am reusit sa introduc “silicoanele” in sistemul lor de sterilizare (n-ai voie sa aduci nimic de-acasa si ei nu beneficiaza de obiecte d-astea moderne:) ), ba mai mult, madam asistenta cu sterilizarea m-a si luat la 3 pazeste ca de unde stiu eu c-o sa suga asa, ori suge direct ori ba….
– referitor la pompa, este extrem de utila pentru detensionarea sanului prea prin, mai ales in primele 3 luni, productia mea de lapte era mai mare decat necesarul bebelusilor, mai ales noaptea, cand au inceput sa doarma mai mult; am ajuns la doctor din cauza unui blocaj de canal, mi se formase o galma la unul dintre sani – intr-adevar, pompa nu are acelasi efect ca suptul lui bebe, a trebuit sa mulg ceva timp, jumatate de ora, chiar poate mai mult, aproape 100ml laptic intr-o noapte… La al doilea bebe, cum simteam ceva tensiune sau tendinta de intarire dadeam cu pompa…n-am mai avut nici un fel de problema… Al doilea bebe are 10 luni si inca suge, iar pe primul l-am alaptat 1 an, pana cand am ramas din nou insarcinata…
Oricum, am vrut sa stiti si voi, mie mi-ar fi prins bine sa stiu de prima oara, as fi fost mai relaxata si n-as mai fi intrat in panica,mi-a cam fost frica de mastita 🙂
Minunat articol! Eu încă alăptez, băieţelul meu are 1 an. Lumea începe să se uite ciudat… :d.Eu mi-am propus să îl alăptez cât doreşte el… Ce mă sfătuiţi?
Nu tine cont de lumea care se uita ciudat, asta e sfatul meu. In rest, instinctul matern iti va furniza raspuns.
Noi avem mamici prietene care au alaptat pana la 2 [doi] ani… Copiii lor sunt cei mai puternici si mai sanatosi din toata liota noastra de copii :)) Acum au 4 ani si as putea spune, fara mari ezitari, ca sunt si cei mai stabili emotional.
Nu ai cum sa nu scrii patimas pe subiectul asta, pentru ca e pur personal, iar experienta extrem de intima. Bravo pentru articol, foarte bine realizat, cu o mica scapare. Te rog, nu mai spune ca daca iei antibiotice nu mai poti alapta. E o mare greseala, si tocmai ai oferit un motiv pe tava. Da, poti alapta si daca iei antibiotice. Si daca faci o anestezie, si la dentist, chiar si o rahie. Poti alapta si daca iei alte medicamente. Totul e sa te informezi in prealabil. O lista foarte completa se gaseste pe kellymom.
Bogdana, multumesc pentru vigilenta :). Asa e, poti alapta daca iei antibiotice, la fel cum poti alapta si daca bei alcool sau consumi droguri. Totul e daca vrem ca acele substante sa ajunga in corpul bebelusilor. Recomandarile dr sunt combinate. Unii spun ca nu, altii ca da. Mie de ex, mi-au spus ca pot lua Augmentin si alapta. Ideea e daca vrei sa faci asta. Asadar ai dreptate, trebuie sa refomulez. Daca iei antibiotice, poti alapta, daca ai curajul sa iti asumi ce urmeaza. Asadar mai bine nu ajungi la antibiotice.
Am intrat pe site-ul recomandat si am vazut ca nu numai antibioticele, ci si vaccinurile sunt recomandate in alaptare. Cred ca din nou, e o chestiune de alegere personala.
Cu drag
Citind ideea aceasta mi-a venit in minte si ca anestezicul de la cezariana este posbil, dar ce ne facem cu el daca treaba nu merge brici si ajunge la copilul care nu stie ca trebuie sa vina pe lume altfel decat stie el…
E subiect de polemica, stiu.
Infraneaza-ma! 🙂
Ideea este ca am auzit multe cazuri in care (inclusiv mie) recomandarea a fost “gata cu alaptatul”. Si uite cum devine o scuza, cu care mama se impaca eventually si se resemneaza. “daca vrei”… Aici e mult de discutat, da, e alegere personala. Dna Culcer ar sari doi metri in sus si ar spune ca laptele de mama este cel mai bun no matter what. Dar, da evident ca e o chestiune de alegere personala.
Gabi, iti dau un exemplu: eu cu apendicita acuta, am facut dimineata operatia de urgenta, cu rahie, am alaptat a doua zi. Fii-mea avea patru luni.
Cristela, uite, Ca mi-am amintit (deh, sunt izvor nesecat de situatii care mai de care mai ciudate:)) sunt cazuri in care nu prea mai e loc de alegeri. Uite unul: eu cu pneumonie, cu pneumococ iesit la analize, fii-miu (mijlociul) de sapte luni la fel. Amandoi am facut ceftriaxona intravenos. In spital (ca oricat am fugit de el, tot acolo am ajuns) . Nu mai e loc de alegeri. Prin mine vorbeste multa experienta. Am trei experiente de alaptat, 11 luni, 16 luni (culmea, intarcat tot in luna a patra de sarcina ca si tine 🙂 )si acum 10 luni ongoing. As putea vorbi zile intregi.
Insa nu compara medicamentele cu drogurile. Niciodata, din nici un punct de vedere. Fac bine sau rau, e discutabil, dar drogurile sunt cu totul altceva.
Nu cred ca voi reusi sa iti trimit mail, insa pe blogul meu, in august, in saptamana mondiala a alaptarii am postat in fiecare zi exclusiv despre alaptare. Povestile mele, toate trei, plus bonus, povestea tatalui. Feel free sa le preiei. Cu drag
Gabitza [La multi ani ca tocmai fuse sfantul]… bineinteles ca este subiect de polemica. Si iti spune asa o mamica cu doua cezariene la activ, dar care nu ar recomanda aceasta operatie decat daca exista motive medicale! Cezarienele sunt recomandate de medici in special pentru ca le este lor comod. Nu se trezesc in timpul noptii pentru ca le naste pacienta. Trebuie doar sa ajunga la ora x la un fel de intalnire de afaceri…
Trandafiras, stiu toate astea si incerc sa conving de acest lucru toate prietenele din jurul meu sau viitoare mamici cu care interactionez. Duc lupte seculare. Uneori castig. Alteori… Majoritatea prefera simplitatea… oricat ar suna de grav, este realitatea!…
Mda… Cunosc sentimentul… mai ales gustul amar cand pierzi lupta 🙁
Buna Cristela
Sunt incantata de articolul tau. eu i-am dat BB-ului meu 2 ani lapte matern, primele sase luni si jumatate exclusiv si asta avand in vedere ca in Spania concediul de maternitate este de 4 luni. La inceput mi-a fost greu, cam o luna, imi facea multe rani la san, dar am reusit sa trec peste asta. Cred ca succesul consta in a avea foarte clare ideile in ceea ce priveste alimentatia si nimic nu m-a oprit sa fac ceea ce cred corect ptr puiul meu. Alexis, are acum doi ani si jumatate si este un copil puternic si sanatos.
Sunt de acord cu tine in tot ceea ce ai spus in aceasta rubrica. Eu am eliminat colicii cu masajul infantil, foarte util. Am fost la un curs sustinut de o doctorita pediatru. Nu
i-am dat lui Alexis nici picaturi, nici ceaiuri nici alte remedii in care sa iti spun sincer nu am incredere.
cred ca ar fi foarte interesant articolul despre mancarea ptr bebelusi din comert. cunosc tema si cred ca ar fi ideal ca mamicile sa isi organizeze timpul in asa fel incat copiii lor sa poata manca ceea ce ele gatesc.
Te felicit si multi pupici din Spania
Te felicit
Draga Laura (Spania):),
Felicitari, imi amintesc si eu experientele despre care mentionezi, la primul copil doar, insa am avut noroc cu compresele despre care am scris.
Ref colici, asa e, foarte util sfatul tau. Cu drag, te felicit din nou pentru realizarile din palmaresul de mami 🙂
Buna Cristela
De cand am descoperit acest blog (2-3 luni), il citesc cu mare interes si placere, cand am timp, dupa ce adoarme baietelul meu. Multe lucruri fff interesante am descoperit si am inceput sa le pun incet, incet in practica. Imi scot articolele la imprimanta si le mai recitesc in timpul zilei cand apuc (ma simt din nou studenta :))
Pana acum ma consider o mamica norocoasa ptr. ca nu am avut probleme mari, desi Eric are 2 ani si 2 saptamani, in afara ca a facut de 2 ori febra cand i-au iesit dintisorii si a fost de 2 sau 3 ori infundat si i-a curs nasul nu am avut probleme cu el. Nu suntem vegetarieni dar tot timpul am fost atenta ce manaca, si tot timpul m-am ferit de mancarea din comert, pregatindu-i doar papa in casa si din produse bio, parintii mei locuind la 40 km de Sibiu, acolo e mini ferma noastra cu aproape totul de papa, de la curcani, oua, legume, fructe…Am inceput sa-i gatesc si din retetele tale si sunt f bucuroasa ca le mananca, oricum nu am avut probleme nici la mancare cu el.
Multe as vrea sa-ti mai spun dar stiu ca ai multe pe cap, sincer nu stiu cum reusesti cu toate, te admir f mult, esti de 10x femeie!!!!!
Bafta in continuare in toate, sa-ti traiasca baietii, sunt f frumosi si sigur o sa revin cu intrebari daca nu te superi, acum vreau sa mai caut cateva retete si sa-mi fac lista ptr. aprovizionare..:))
Cu mult drag Nico!
Nicoleta, ce frumos ne-ai scris….:) Multumim si te asteptam dupa dragostea si puterile noastre cu intrebari si feedback :). Il pupam pe Eric cel sanatos!
Draga Cristela, iti citesc de ceva vreme blogul. Articolul acesta este f frumos si ajuta mult. Eu mi-am nascut ambii copii la acelasi spital si pe primul – fetita – mi-au adus-o dupa 10 ore, dar am avut noroc, a supt 1 an, insa pe baiat mi l-a adus dupa 3 ore si am dormit cu el in pat din prima noapte. un alt argument ffff important pt a-l pune la san imediat este pt contractia uterului, dupa nastere am stat 2 ore sa ma masez pt burta pt eliminarea cheagurilor si sunt convinsa ca nu ar fi fost nevoie daca l-as fi pus la san.
Multumesc, Elena. Ma bucur sa aud ca lucrurile merg mult mai bine la al doilea bebe. Asa e, cand papa bebe, se produce oxitocina, hormonul care ajuta la contractia uterului. Am uitat sa scriu pentru mamicile viitoare s anu se sperie daca le doare burtica in primele zile, cand va manca bebe la san, de la asta e.
Buna, mamici !
Eu am avut noroc cu Spitalul Municipal din Bucuresti, deoarece l-am alaptat pe Radu la cca o ora si jumatate dupa nastere.
Am avut noroc cu sotul meu care a refuzat sa cumpere lapte praf “ca sa fie in casa”, si ca am avut taria sa ocolesc farmaciile cand ieseam in plimbare. Am avut cateva tentative in primele 2 luni, apoi m-am lamurit ca sunt capabila sa-i ofer totul pustiului si ca noi trei facem o echipa grozava.
Niciodata nu am avut sfarcurile pe care mama si soacra imi ziceau ca trebuie sa le am pentru a alapta. Cu toate astea totul a mers super !
Eu alaptam dintr-un singur san la masa, alternativ. Niciodata nu am fost in stare sa mulg mai mult de o lingurita si am refuzat cu indarjire sa fac proba suptului (ptr ca eram convinsa ca voi face o psihoza ulterior).
Am trecut prin zile in care Radu era permanent flamand, si alaptand mai des, s-a reglat lactatia. in primele doua luni m-au ajutat ceaiurile de lactatie, posibil mai mult psihic, vorba Cristelei, lactatia vine de la cap. Dupa ce Radu a luat 2, 3 kg in 2 luni, exclusiv cu san, nu ma mai putea convinge nimeni sa ii dau alt aliment.
Binevoitorii neinformati(actuala, nu cum greseau acum 20 de ani… no offense !) mi se par cei mai periculosi pentru proaspetele mamici.
Si instinctul de mama + informare = Bebe sanatos si fericit
Calmul familiei e esential…
Am retrait perioada in articol… si simt o victorie personala cu fiecare mamica care alapteaza, si o durere cu fiecare bebe intarcat prematur…
Va imbratisez cu drag pe toate si pe toti,
Sinziana
Da Cristela, cred ca are de-a face si cu pozitia pe partea aceea la san…ca daca il pun inclinat in cealalta parte cu piciorusele pe langa mine si capsorul pe o perinuta pe picioarele mele, ma aplec peste el (vai de spatele meu 🙁 ) si asa suge dar nu cu aceeasi placere si forta ca din celalalt…oricum perseveram :). Vreau sa profit de ocazie sa cer sfaturi (daca se poate..) de la mamicile cititoare ale blogului cum au procedat cu alaptatul dupa ce s-au intors la serviciu (eu la 1 an trebuie sa ma intorc deoarece se pare ca legea cu 1 an sau 2 nu a putut fi contestata inca si am optat pt 1 an), cele care au un program full time de 8-10 ore/zi…ca mi-e teama ca alaptand doar de 2-3 ori/zi o sa scada “productia” si as vrea sa ma informez din timp ce sa fac (si cum sa tin piept “binevoitorilor” care ma intreaba dk vreau sa il alaptez pana se insoara 🙂 ). Multumim si noi pt articol si fetelor pt comentarii!!
Am auzit de la alte mamic ca fac provizii in avans, la congelator. Cunosc o alta mami, a carei metoda mi-a placut: ii lasi acsa lapte pentru dimineata. La serviciu, cu pompita, extragi pentru a doua zi. seara ii dai de la tine. Cu drag
Buna Cristela draga,
imi este foarte util tot ce ai scris, mi-am luat notite si voi fi in alerta maxima in perioada de dupa ce nasc, mai avem vreo 10 saptamani 🙂 sa imi alaptez coconitza
imediat dupa.
Incerc saptamanal cate 1-2 din retetele tale..sunt delicioase, iar acum urmez cura de susan pentru profilaxia rahitimului, pentru ca nu vreau sa iau calciu
sub alta forma.
Mii de multumiri pentru aceasta postare, esti eroina noastra (am implicat-o si pe sora mea in aventura blogului tau, ea e mamica deja la 2 fetite,4 si 2 ani).
Multa sanatate!
Ioana B.
Ioana B, minunate vesti si progrese! felicitari! Da-i tare cu susanul, rezultate garantate! Si migdale. Si voi sunteti eroinele mele, imi creste inima cand vad perseverenta si frumusetea sufletului vostru!
Buna Cristela,
Multumim pentru articolele ff documentate si “personale” referitoare la mamici si pitici!
Sper sa se aplice si la mine (cat mai curand) si in avans, te rog sa-mi spui din ce alimente/ legume/ nuci etc pot sa-mi procur acidul folic/iodul/zincul care am inteles ca sunt esentiale in primele 3 luni pentru formarea si dezvoltarea fatului???
Astept cu interes raspunsul tau!
Pupici
Carmen
Carmenioana,
Nu e cazul sa te stresezi pentru anumite minerale, vitamine. Toate sunt importante si toate lucreaza impreuna. Impreuna au efect mai mare, decat separat. Asadar mananca la greu cereale integrale (gen sanovita, nu nestle, etc), nuci, seminte, avocado 1 pe zi, broccoli, fructe si legume romanesti specifice anotimpului. Maii cu seama acid folic gasesti si in fulgii de drojdie. Despre fiecare dintre alimentele valoroase pe care le regasesti in meniul meu zilnic, am scris pe pagina Cuprins, capitolul Stiati despre…
Sarcina usoara si un pupic pentru burtic 🙂
Multumesc frumos pentru raspuns, Cristela si Doamne ajuta sa fie totul bine! Abia peste 2 sapt. ma duc la doctor sa-mi confirme cu exactitate.
Ai cumva o recomandare pt. un doctor ginecolog bun ( adica care sa accepte si varianta cu vegetarianismul/nevaccinarea etc?
O sa ma informez cat mai mult si eventual o sa mai pun intrebari pe aici.
O zi frumoasa in continuare!
Cu drag,
Carmen
Te asteptam cu drag cu vesti bune si intrebari. Cu drag
Buna Cristela,
Am vazut ca mai sus, Carmenioana a intrebat de un medic ginecolog care accepta un stil de viata vegan si este si un bun profesionist.
Si eu sunt in cautarea unuia, poate chiar medicul pe care l-ai avut tu, daca ai fost multumita.
Eu locuiesc in Bucuresti si sunt insarcinata in 5 saptamani.
As mai dori o parere din partea ta referitor la suplimentele cu acid folic. Medicul meu de familie mi-a recomandat acid folic, o pastila pe zi timp de 3 luni. Care este riscul daca nu iau pastilele ci consum mai multe alimente care contin acid folic?
Multumesc
Crina, felicitari si sarcina usoara! Medicul meu nu se mai ocupa de vreo 2 ani de gravidutze… La primul copil am luat, la al doilea m-am concentrat doar pe aport serios din dieta. Important e sa te hranesti corespunzator si in privinta acestui nutrient. Cu drag
Subscriu si eu tuturor aprecierilor ! Treaba asta cu alaptatul e crunt de grea (cel putin pentru mine) am un baietel de 1 an si jumatate la care am esuat la capitolul asta tocmai pt ca am comis greseala de AUR si am crezut ca totul pleaca de la ce mananc si beau si nu de la cap :(. Acum sunt insarcinata cu bebe 2 si ma ia cu friguri si mai tare pt ca imi doresc si mai mult ca prima data sa resusesc sa alaptez si din pacate pt mine stiu ca va fi de 50 de ori mai greu avand deja un copil mic (primul va avea 2 ani cand se naste al doilea), un sot si o casa de intretinut. Dar am inceput deja sa ma organizez, cum isi fac gravidutele cuibul astfel incat sa fie cat de cat mai usor. Si imi pun toata speranta in Dumnezeu sa ma ajute sa reusesc de data asta. Felicitari pt baieti sa fiti cu totii sanatosi ! ma bucur ca am gasit acest blog, Alina
Alina, cu curaj, nimeni nu primeste mai mult decat poate duce. Nu porni asa la drum. Eu l-am nascut pe Petru cand Pavel avea 1 an si 3 luni (!) si am doar cateva ore pe zi un ajutor cu Pavel, ca e cascador, ai vazut. In rest m-am descurcat singura, cu sotul meu si uneori cu bunicu’ venit din alt oras, in situatii limita. Hai, ca se poate, dar mai inchizi si tu ochii la una, la alta… Cu clipele astea nu te mai intalnesti. Nu te stresa nici acum, nici atunci. Sanatosi sa fiti ca restul se rezolva. Doamne-ajuta! Astept vesti bune de tot si nastere usoara.
Multumesc pentru incurajari! Stresul meu vine………..din mai multe cred. dar ar trebui sa scriu un roman foileton 🙂 Un mic rezumat ar fi asa: am nascut prin cezariana pt ca am facut tratament cu anticoagulante iar Luca a avut 3,700 gr si dr gineco si anestezist mi-au recomandat sa nasc asa ca-i cel mai bine. A fost un soc enorm! mi-am dorit pana in ultima clipa sa nasc natural si nici pana in ziua de azi nu sunt ferm convinsa ca trebuia neaparat cezariana. In fine, la stat unde am nascut l-au bagat pe biberon ca “ele nu stau sa-i dea cu seringa” si a avut icter prelungit vreo luna de zile. Am crezut medicii pe cuvant si l-am hranit la 2 ore chair si cu biberon ca sa nu se agraveze icterul (ulterior am aflat ca nu patea nimic) m-am chinuit sa-i dau laptele meu chair si cu biberonul insa dupa 2 luni de muls eram extenuata: masa la 2 ore, 15 min cel putin pana scoate aer afara, apoi sterilizat pompa si mult inca 40 de min, uite asa venea masa urmatoare si eu nu mai dormeam. Se apare ca si acum voi naste tot asa – cezariana- nu se risca dr la natural oricat as insista eu 🙁 – imi voi da insa silinta mult mai mult cand ajung acasa cu alaptatul. Sper sa ajungem cu bine acolo cu ajutorul lui Dumnezeu, caci Luca al meu are deja 16 kg si este la fel de cascador. Momentan n-am ajutor dar voi incerca sa fac rost :)).
Oricat de tare m-as stradui sa scriu eu despre alaptat nu o sa imi iese niciodata ca tie:)
Excelent articol!!!!
Am amintiri atata de frumoase si pline de caldura din vremea alaptatului. A fost cel mai simplu si natural gest pe care l-am facut!!!
Gaby draga, lasa, lasa, ca am vazut eu lucruri minunate faceti voi acolo, in Sibiul cel vestit, o mana de mame inimoase… Multumesc, dar nici cu tine nu imi e rusine – consilier de alaptare inimos ce esti! 🙂
FELICITARI PENTRU POSTARE SI INTRADEVAR CRED CA AI SCRIS DIN SULET ,EU AM O FETITA DE 1.3LUNI SI INCA O ALPATEZ DIN ACEELASI MOTIVE DAR AM SI EU O INTREBARE ….PINA LA CIT TIMP ESTE BUN LAPTELE SI CIT PUTEM ALAPTA ?
Si 3 ani :). Citeste te rog “Alaptam, dar ce mancam?”. Cu drag
MULTUMESC AM SA CITESC ! DECI POT SA ALAPTEZ IN CONTINUARE 🙂
Draga Cristela,
Blogul tau a devenit materie de studiu pentru mine (citesc, fac fise, fac liste,imprim si indosariez). Inca de la primele randuri m-a fascinat si m-a captivat, desi eu inca nu am copii. Vreau sa consum si eu doar hrana preparata corect si doar ce e corect, iar la tine am gasit o multime de informatii utile si mult optimism. Cand te citesc totul pare posibil si nimic nu e greu. Am impresia ca te vad zambind si cu privirea luminoasa in spatele monitorul, ceea ce-mi da incredere. De aceea indraznesc sa-ti cer ajutorul in doua probleme: 1. Am o prietena care abia a nascut si alapteaza aproape tot timpul. Dupa prima luna, la control, fetita nu a luat in greutate cat trebuia si medicul a trecut-o ca fiind copil subalimentat, recomandandu-i supliment. Tanara mamica este ingrijorata si i-a bagat supliment de cateva zile. Se gandeste ca ea nu are lapte destul, ca sunt canale infundate si cea mica nu poate manca suficient desi sta la san foarte mult timp., etc. I-am facut un rezumat al celor scrise de tine, dar..nu stiu ce sa fac si cum s-o ajut.
2. Aproape 2 ani de zile m-am luptat cu dureri lombare permanente, somnul fiind posibil doar cand oboseala era mai puternica decat durerea. Asa am aflat ca am cateva tasari si am facut gimnastica medicala. Acum sunt, cred eu, complet refacuta (desi tasarile nu trec). Oricum nu car greutati si am mereu grija cum ma aplec. Intrebarea mea este ce pot face eu, in cazul unei sarcini, daca vor incepe iar durerile? Pot si prin alimentatie, ceaiuri, sucuri sau orice altceva sa-mi ajut spatele?
Cu rabdare si speranta.
Posibil sa nu aibe suficient lapte, dar tot de ea depinde sa remedieze situatia. Scrie in articol ce are de facut. E comod sa dai lapte praf, dar nu se compara cu laptele de mama. E ca diferenta dintre o floare naturala si una de plastic.
Pentru tine – continua gimnastica de fortifiere a muschilor abdominali si ai spatelui (inotul este cel mai bun) si in crize aplica compresa cu boia iute, am scris pe blog, la comentarii (ai linkul la Cuprins) cum se face. Eu asa m-am salvat de crizele de lombo-sciatica si am dus cele 2 sarcini.
Cu drag
Multumesc.
Foarte frumos articol. L-am citit si il voi reciti cu siguranta! Pana atunci incerc sa imi fac provizii cu alimente minune ce ma pot ajuta.
Doamne-ajuta sa pot alapta si sa avem un bebe sanatos!
Am gasit ceva material, in aceasta seara si as fi vrut sa il supun atentiei. Mi se pare important, mai ales in contextul in care ne-am confruntat si noi cu una din malformatiile congenitale ce apar in documentar. Am sa las linkul aici:
http://guvernareonline.com/showthread.php?935-Important-pentru-barbati!!!&p=4383#post4383
Sanatate multa,
Ana
Ana, am vizionat filmuletul, este din categoria celor cutremuratoare gen Food Matters sau We Are What We Eat. Multumim!
Cristela tu te-ai dat cu vreo crema pe abdomen cand erai insarcinata?
Ulei de masline, ulei de migdale (insa f scump, atentie) si am avut un timp o crema cu unt de cacao, nu mai stiu firma, ins ala final am ajuns tot la uleiul de masline cu cateva pic de ulei esential de leventatica in el ( sa ma maseze si la creier prin aromaterapie :))
Atat de simplu?! Ulei de masline am tot timpul in casa, sper doar ca nu te ai referit la cel presat la rece…
pe sticla mea scrie obtinut direct din masline si exclusiv prin procedee mecanice. O fi bun??
Vroiam sa te mai intreb ce fel de ceaiuri pot consuma pe timpul sarcinii? Ma innebuneste internetul asta, ba ai voie menta ba nu, cu ghimbirul la fel etc. Mersi
Eu nu am avut nici un fel de contraindicatii 🙂 Am consumat, in acord cu dr. Laza, si ceai de ghimbir pentru a combate senzatia de greata, si ghimbir radacina ras (1/4 lingurita cu 1 lingura miere) si tei cu putina menta (e tonic). Nu te teme. Cu drag
Sunt trista dupa ce am citit articolul tau!Eu am esuat total la alaptare:al doilea copil a fost alaptat 2 saptamani;am avut niste rani urate,imi curgea sange,eram vanata!Nu aveam sfarcurile formate deloc chiar daca apoi mi-am pus acele aparatori de silicon;nu am fost ajutata de nimeni si de atunci au inceput problemele copilului meu;are intoleranta la proteina laptelui si nu a fost descoperita la timp;intestinele s-au deteriorat in asa hal incat am ajuns sa facem analiza Imupro 300 in Germania!Rezultatul?O mica catastrofa!Pe langa intoleranta la proteina laptelui are si la gluten,seminte,ou!Daca stiam atunci!Acum are 3 ani si jum!De catva timp suntem pe sucuri de fructe,lapte din diferite seminte!Daca as fi stiut….ce se poate intampla!
Mi-e mila de el si ma invinovatesc pe mine!Alaptati fetelor!Daca as putea intoarce timpul inapoi….!
Multumesc pt.toate informatiile oferite!Si sa stii ca te voi mai deranja pe blog!
Dora, ceea ce faci tu acum, adica stradania pentru o sanatate robusta, prin documentare si punere in practica, e productiv si eficient. Stiu cum e sa te blamezi, dar nu o face. Ai nevoie de energie pentru viitor, nu pentru trecut. Cu mult drag, te astept oricand.
Eh… Cred ca fiecare mamica are cate ceva sa-si reproseze la un moment dat. Poate chiar si faptul ca astazi nu a avut 5 minute rabdare sa termine copilul propozitia… Nu ne invata nimeni sa fim parinti. Nu exista o scoala. Ne perfectionam in mers. Este unul din lucrurile pe care, culmea, le-am invatat de la tatal copiilor mei… Orice greseala [sau aproape orice greseala] poate fi remediata cu iubire. Trebuie numai sa incerci. Plus ca are mare dreptate Cristela: avem atata nevoie de energie pentru viitor… Va pup pe toate si imi pare nespus de bine ca existati. Eu imi iau o parte de energie de la voi.
Multumesc mult Cristela!Multumesc pt.sustinere!
Am citit in viteza articolul, pentru ca am descoperit blogul doar de putina vreme si parca am incercat sa il citesc pe tot dintr-o suflare. Mai am, dar le luam prioritar.
Imi vine sa spun si eu “Felicitari pentru blog”, dar parca nu e destul si nici nu e stilul meu. Iti spun pur si simplu ca ma bucur… Ma bucur pur si simplu.
Ma folosesc de multe si desi nu cunosc decat unul din reperele tale medicale, dr. Chirila, am incredere ca stii ce spui. Evident, cercetez cu grija tot ce este nou din orice sursa pot.
Si ca mama de Antonia (7 ani si 4 luni) si Pavel (2 ani si 9 luni), alaptati mult si bine, sfidand multele prejudecati si greutati si bucurandu-ma aproape de fiecare clipa de alaptare, nu pot spune decat “Alaptati, dragi mame, pentru ca e singurul lucru pe care il puteti face doar voi pt puiutii vostri”.
Eu nici nu ma indoiesc ca nu se poate. Se poate si sa ii alaptam, si sa nu ii vaccinam, si sa ii hranim sanatos. E nevoie de informatie, de incredere in noi si de nadejde in Dumnezeu.
Ar fi de spus din cele doua experiente de alaptat multe, dar nu as vrea sa plictisesc pe nimeni, totusi. Au fost cu totul diferite.
Multumesc pentru tot ceea ce impartasesti,
Magda
Magda, bine ai venit si multumesc pur si simplu 🙂 si eu, pentru credit, deschidere si mesajul frumos. Pupam cei doi pui, pe Antonia si Pavel Sr.! 🙂
Ii pupam, desi seniorul nu ar pune lapte de susan sau soia in gura… I-am aratat poze cu Petru si Pavel, dar tot nu s-a lasat convins. Dar am reusit sa il imbii cu gris cu lapte de soia, nespecificand din ce e laptele. Nu ma stresez prea tare, ca e destul de raw in general. Dar laptele e sfant la el, daca nu mai e la mami, macar de la vaca sa fie. Stiu, stiu… Dar ce sa faci? Nu ii dau zilnic, om renunta treptat.
Fara legatura, asa, pentru un pic de amuzament, ca tocmai am citit comentariul unei doamne preotese care se declara “putin oripilata” (las la o parte alaturarea acestor doua cuvinte) de faptul ca nu le dai copiilor lactate si oua, pentru lipsa carnii avand intelegere totusi. Pavel, ieri dimineata, in timp ce il gadilam putin, spunandu-i “Ce carnita buna, cred ca o sa mananc putin”: “Nu, nu, e post, e post, e post, mami!”
As zice sa citim cartile si articolele dr. Pavel Chirila, sa citim ce ne mai spun si Sfanta Scriptura si Sfintii despre acest aspect, l-as mentiona si pe parintele Porfirie (ca e mai actual) care mai da sfaturi legate de alimentatie. Si in primul rand sa ne rugam. Scriu asta pentru cei preocupati de partea aceasta, nu vreau sa ii jignesc pe ceilalti.
Ma intreb totusi ce face doamna in post cu hrana copiilor? Sau este rau sa ii tinem o perioada mai indelungata pe o dieta vegetariana?
Nu stiu, ma gandesc sa scriem comentarii roditoare (fie ca raspundem sau intrebam) si nu acuzatoare, asa, ca tot am intrat in Postul Nasterii Domnului.
Post cu pace,
Magda